Peptide Premium de Colagen de Vita, 300g

Beneficiile și avantajele fiziologice ale acestui colagen nu diferă de cele ale colagenului nostru de porc, prin urmare, nici descrierea de mai jos nu prezintă diferențe.

Colagenul reprezintă cea mai mare parte a proteinelor care alcătuiesc organismul mamiferelor, fiind prezent în piele, oase, articulații, vase de sânge, țesuturi conjunctive și diverse organe. Până în prezent, au fost identificate 28 de tipuri de colagen, însă 90% din colagenul din organism este de tip I. Proteinele de colagen diferă de alte proteine în principal prin dimensiunea și compoziția lor de aminoacizi. Acestea sunt cele mai mari proteine din corpul nostru. Compoziția lor de aminoacizi diferă de cea a altor proteine prin conținutul foarte ridicat de glicină (~35%), conținutul mult mai scăzut de aminoacizi cu lanț ramificat (BCAA: leucină, izoleucină, valină), absența triptofanului și conținutul mult mai scăzut de cisteină și metionină. Vom discuta în curând despre importanța majoră a acestor aspecte.

Dieta occidentală modernă este aproape complet lipsită de proteine de colagen, deoarece majoritatea surselor noastre de proteine provin din carne slabă, și nu din părțile animalelor care conțin colagen (oase, piele, articulații etc.). Desigur, consumăm din ce în ce mai rar organe, piftie, supă de oase, răcituri și altele asemenea. Aceasta este o mare greșeală! Deoarece o parte semnificativă din proteinele din organismul animal este colagen, iar strămoșii noștri și populațiile de vânători-culegători de astăzi își obțin aproape toate proteinele din surse animale, este logic să presupunem că o proporție semnificativă din aportul lor de proteine trebuie să fi fost de tip colagen. Strămoșii noștri și vânătorii-culegători de astăzi foloseau toate părțile animalului, nu doar carnea. Acest lucru sugerează că, în cursul evoluției noastre, ne-am adaptat la un consum ridicat de proteine de colagen, acesta fiind sănătos pentru noi. Dacă doar o mică parte din proteinele consumate sunt de tip colagen, acest lucru este străin organismului nostru și trebuie să provoace probleme. În cele ce urmează, voi încerca să susțin această ipoteză.

Prin reducerea aportului caloric (CR = Calorie Restriction) la animale, se poate obține o creștere semnificativă a duratei de viață și o reducere a riscului de boli. Acest lucru a fost ușor de stabilit în cazul animalelor. Pur și simplu, animalelor de experiment li s-a administrat mai puțină hrană și s-a observat cât de mult au trăit în comparație cu grupul de control și cât de puține boli au apărut. Realizarea unui astfel de experiment pe oameni este destul de problematică. Prin urmare, la oameni pot fi examinați doar diferiți indicatori, din care se pot trage concluzii. Efectul pozitiv al CR asupra duratei de viață și a sănătății este atribuit în mare măsură de către cercetători scăderii nivelului de IGF-1 (factor de creștere asemănător insulinei) și creșterii nivelului de IGFBP-3, o proteină care leagă IGF-1 și îi neutralizează efectele dăunătoare. Până în 2008, au fost efectuate doar studii pe termen scurt (câteva săptămâni - luni) privind CR la om. Acestea au constatat în mod constant că nivelul de IGF-1 scade și la oameni, deci CR este eficient. Cu toate acestea, în 2008, au fost publicate rezultatele primului studiu care a examinat efectele pe termen lung ale CR la om. Aici s-a observat că CR la oameni duce la un raport IGF-1/IGFBP-3 redus doar timp de 3 luni, după care acesta începe să crească. În același timp, raportul IGF-1/IGFBP-3 al grupului vegan, cu un aport caloric și de carbohidrați ridicat și un aport scăzut de proteine, rămâne scăzut pe termen lung. Câțiva membri ai grupului CR au fost rugați să continue dieta CR după ce raportul lor IGF-1/IGFBP-3 a revenit la valoarea inițială ridicată, menținându-și aportul de proteine la un nivel scăzut, similar cu cel al grupului vegan. Ca urmare, raportul a scăzut din nou la nivelul favorabil. Concluzia cercetătorilor este că, spre deosebire de ceea ce se observă la animale, CR la oameni duce la o creștere a duratei de viață doar dacă și aportul de proteine este limitat (~0,8 g/kg greutate corporală), nu doar aportul caloric.

Într-un alt studiu din 2012, s-a constatat că așa-numitul complex proteic mTORC este puternic activat direct de așa-numiții aminoacizi BCAA, în special leucina. Acești aminoacizi se găsesc în cantități mari doar în proteinele din lapte și carne. Activitatea crescută a mTORC este o problemă majoră, deoarece atât IGF-1, cât și insulina își exercită majoritatea efectelor negative prin intermediul acestuia. Activitatea mTORC este crescută și de IGF-1 și insulină. Prin urmare, nu este bine ca nivelurile acestora să fie ridicate. Activitatea crescută a mTORC reduce durata de viață și crește riscul de boli cronice. În prezent, se dezvoltă medicamente anticancerigene și anti-infarct bazate pe principiul inhibării activității mTORC. Cercetătorii au ajuns la concluzia că o dietă asemănătoare celei paleolitice, bazată pe legume și carbohidrați complecși, fără carne, ar fi cea mai potrivită!

Au fost efectuate și experimente pe animale în care anumite animale au fost private de anumiți aminoacizi. Atât privarea de metionină, cât și cea de triptofan au dus la creșterea duratei de viață a animalelor, deși aportul lor caloric nu a fost redus!

Toate acestea susțin importanța predominanței proteinelor de colagen. De ce? După cum am menționat la începutul articolului, proteinele de colagen conțin foarte puțini aminoacizi problematici (BCAA, triptofan, metionină), în timp ce carnea și proteinele din lapte sunt bogate în aceștia. Vânătorii-culegători de astăzi și strămoșii noștri consumă/au consumat mult mai multe proteine decât 0,8 g/kg greutate corporală, cantitatea recomandată de studiul din 2008, iar o dietă bazată aproape exclusiv pe legume, așa cum recomandă studiul din 2012, nu este fezabilă. Un aport atât de scăzut de proteine nu este oricum sănătos pe termen lung; poate duce la atrofie musculară, slăbirea sistemului imunitar și chiar la scăderea densității osoase în mod indirect.

Prin urmare, proteinele de colagen reduc activitatea mTORC și ajută la scăderea nivelului de triptofan și metionină. Toate acestea duc la o sănătate mai bună și la o viață mai lungă. Mai mult, un studiu recent din 2014 sugerează că nivelurile de IGF-1 pot fi reduse și cu ajutorul colagenului, fără efecte secundare, ceea ce crește, de asemenea, durata de viață. Așadar, putem mânca multe proteine, dar trebuie să avem grijă ca doar aproximativ jumătate din aportul nostru de proteine să provină din carne slabă, iar restul din părți animale care conțin proteine de tip colagen (sau din suplimente de colagen).

 

Să vedem acum la ce sunt bune suplimentele directe cu colagen. În primul rând, este important de clarificat că gelatina alimentară obișnuită (cum ar fi piftia) este alcătuită din proteine gigantice, care sunt greu digerabile. Astfel, proteinele de colagen (sau gelatina) consumate prin alimente nu au un efect semnificativ asupra articulațiilor, pielii, părului, vaselor de sânge etc. (cu excepția cazului în care avem o digestie superioară și mâncăm o mulțime de răcituri, supă de oase și altele asemenea), dar au un efect benefic asupra intestinului, deoarece intră în contact direct cu acesta, nefiind o problemă dacă nu sunt digerate complet. În schimb, aproape 100% din peptidele de colagen ajung în sânge, astfel încât își exercită toate efectele peste tot, și este nevoie de o cantitate mult mai mică. Cercetările au folosit exclusiv gelatină/colagen predigerat (hidrolizat), de obicei sub formă de pulbere care poate fi amestecată în băuturi. Acestea conțin peptide de colagen, nu proteine întregi. (În rezumatul studiilor se face referire doar la "gelatină", dar în studiul complet, la secțiunea "metode și materiale", se specifică mai detaliat ce tip de colagen sau cu câte Dalton a fost folosit, și acestea sunt întotdeauna hidrolizate/peptide). Desigur, la populațiile cu un consum ridicat de proteine de colagen putem observa aceleași efecte benefice ca și în cazul peptidelor, așa că și eu cred că, consumate în cantități mari și cu o digestie bună, alimentele bogate în proteine de colagen pot fi eficiente, dar este mult mai important să consumăm multe proteine de tip colagen, deoarece acestea, spre deosebire de alte proteine, nu au efecte negative (îmbătrânire, creșterea riscului de boli cronice). Prin urmare, peptidele de colagen merită consumate pentru efectele pozitive ale colagenului, în timp ce proteinele de colagen din alimentație sunt importante deoarece sunt singurele surse de proteine care nu au dezavantaje, astfel încât ne putem optimiza sănătatea doar dacă reducem aportul normal de proteine din carne, leguminoase etc. și creștem aportul de proteine de tip colagen (răcituri, supă de oase, organe, picioare de pui etc.).

Așadar, la ce sunt bune peptidele de colagen:

Piele și păr

• Reduce adâncimea ridurilor mari și previne apariția altora noi, ajută la eliminarea ridurilor mici.
• Crește hidratarea și fermitatea pielii.
• Crește conținutul de colagen și elastină al pielii, îmbunătățindu-i elasticitatea.
• Crește nivelul de hemoglobină măsurat în piele, îmbunătățind astfel microcirculația.
• Reduce grăsimea pielii feței, prevenind și diminuând acneea.
• Ajută la obținerea unui păr mai gros și mai des, cu o creștere mai rapidă.
• Reduce seboreea (părul gras și mătreața).
• Reduce căderea difuză și masculină a părului (atât la bărbați, cât și la femei).

Alte beneficii:

• Reduce durerile articulare.
• Îmbunătățește eficiența somnului (datorită conținutului de glicină).
• Îmbunătățește capacitatea de învățare, memoria și capacitatea de reactualizare fără stimulare (glicină).
• Crește producția de noi celule nervoase în creier (acest lucru a fost demonstrat doar în studii pe șoareci).
• Ajută la reducerea apetitului prin echilibrarea hormonilor produși de sistemul digestiv.
• Îmbunătățește circulația periferică (scalp și degete).